Powered by ZRVP

Cum scapi de partenerul agresiv?

Cum scapi de partenerul agresiv

Spunem asta pentru că, în foarte multe cazuri, victimele aleg să tacă, aleg să suporte în continuare abuzurile la care sunt supuse ori dezvoltă cunoscutul sindrom Stockholm, fie de frica agresorului, fie din cauza neîncrederii în sistemul de drept actual.

În cele ce urmează ne propunem să oferim persoanelor care sunt victimele unor astfel de abuzuri nu numai variantele legale pe care le au la dispoziție pentru a ieși din aceste situații nefericite, dar și curajul de a recunoaște existența acestora și de a cere ajutor.

Violența în familie

Violența în familie reprezintă orice acțiune fizică sau verbală, săvârșită cu intenție de un membru al familiei împotriva altui membru al aceleiași familii, care provoacă o suferință fizică, psihică, sexuală sau un prejudiciu material.

Din ultimul Raport Mondial asupra Violenței și Sănătății rezultă că, anual, peste un milion și jumătate de persoane își pierd viața în urma unor acte de violență și multe alte victime suferă din cauza comportamentelor de acest gen. În mod evident, numărul vehiculat este îngrijorător.

Din nefericire, în ciuda eforturilor statului în a proteja victimele unor astfel de abuzuri, numărul acestora este în creștere.

Violența domestică poate fi identificată sub diferite modalități, de la agresiuni fizice, la cele psihice, de la cele sexuale la intimidări, abuzuri verbale, distrugerea bunurilor, izolarea de familie, prieteni și amenințări.

În aceeași sferă se regăsesc limitarea alimentației, refuzul accesului la alte mijloace de trai, inclusiv financiare, precum și controlul agresiv asupra lucrurilor personale ale victimei

Primul pas este să recunoști situația în care te afli

Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați a pus la dispoziția victimelor violenței domestice o linie telefonică gratuită, cu un număr unic de contact, 0800.500.333, pentru a semnala situații de violență domestică, trafic de persoane, discriminare de gen sau discriminare multiplă, reglementat de Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie. Acest serviciu este asigurat 24/24 ore, 7/7 zile. Numărul este apelabil gratuit din orice rețea cu acoperire națională.

Ne-am permis să preluăm această informație de pe site-ul oficial al Agenției Naționale pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (vom abrevia „ANESFB”) pentru că, deși este o informație publică și un sprijin real și gratuit, multe persoane fie nu știu, fie refuză să facă acest pas.

Conform site-ul oficial al ANESFB, apelul la linia telefonică pentru ajutor specializat poate fi făcut de către potențiala victimă/victimă a violentei domestice, a traficului de persoane, a discriminării de gen sau a discriminării multiple, un părinte sau un alt membru al familiei, o persoană din cadrul rudelor/ afinilor, un vecin sau un cunoscut al familiei, fie de un martor  sau de o altă persoană care știe de existența unui caz din această categorie.

Astfel, nu numai că la capătul liniei vă va întâmpina un consilier expert în astfel de situații, dar acesta fie vă va îndruma către un adăpost aflat în proximitatea în care vă aflați sau către instituțiile abilitate (DGASPC, IPJ etc.)), fie vă va oferi informații concrete cu privire la obținerea ordinului de protecție și a ordinului de protecție provizoriu despre care vom discuta în secțiunea următoare.

Ordinul de protecție

Nu putem insista mai mult asupra acestei idei, dar, dacă vă aflați într-o astfel de situație, apelați la autoritățile statului, indiferent de ce credeți despre ele. Sunați la poliție.

Pentru că poliția, prin intermediul polițiștilor care se află în exercitarea atribuțiilor de serviciu și care vor prelua cazul dumneavoastră, va emite ordinul de protecție provizoriu.

Prin ordinul de protecție provizoriu se poate dispune, pentru o perioadă de 5 zile, una ori mai multe măsuri de protecție:

  • evacuarea temporară a agresorului din locuința comună, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate;
  • reintegrarea victimei şi, după caz, a copiilor în locuința comună, după evacuarea agresorului;
  • obligarea agresorului la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victimă, faţă de membrii familiei acesteia, ori faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate;
  • obligarea agresorului de a preda poliţiei armele deţinute.

Acest ordin va fi înaintat către parchetul de pe lângă judecătoria competentă, iar procurorul va decide cu privire la necesitatea menținerii măsurilor dispuse de către agentul de poliție.

Celălalt ordin de protecție la care am făcut referire este reprezentat de hotărârea judecătorească emisă de către o instanță de judecată.

Astfel, instanța, la solicitarea unei persoane a cărei viaţă, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violenţă din partea unui membru al familiei, poate emite, cu caracter provizoriu, anumite măsuri și/sau restricții, și anume:

  • evacuarea temporară a agresorului din locuința familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate;
  • reintegrarea victimei şi, după caz, a copiilor, în locuința familiei;
  • limitarea dreptului de folosință al agresorului numai asupra unei părți a locuinței comune atunci când aceasta poate fi astfel partajată încât agresorul să nu vină în contact cu victima;
  • cazarea/plasarea victimei, cu acordul acesteia, şi, după caz, a copiilor, într-un centru de asistență;
  • obligarea agresorului la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victimă, faţă de membrii familiei acesteia, ori faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate;
  • interdicţia pentru agresor de a se deplasa în anumite localități sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează ori le vizitează periodic;
  • obligarea agresorului de a purta permanent un sistem electronic de supraveghere;
  • interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod, cu victima;
  • obligarea agresorului de a preda poliției armele deținute;
  • încredințarea copiilor minori sau stabilirea reședinței acestora.

Desigur, prin aceeași hotărâre, instanța de judecată poate dispune ca agresorul să fie internat, voluntar sau nevoluntar, ori poate dispune ca acesta să fie controlat în vederea asigurării respectării ordinului de protecție.

În vederea punerii în executare a ordinului de protecție, agentul de poliție are dreptul de a intra în locuința familiei cu consimțământul persoanei protejate. Mai mult, poliția este obligată să supravegheze modalitatea în care agresorul respectă ordinul de protecție. Sens în care, în cazul în care se constată încălcarea acestuia, trebuie sesizat organul de urmărire penală.

Toate acest obligații sunt prevăzute în cuprinsul art. 38 și următoarele din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenței domestice.

Astfel, trebuie reținut că încălcarea de către persoana împotriva căreia a fost emis un ordin de protecție a unora dintre măsurile prevăzute la art. 38 amintit anterior și dispuse prin ordinul de protecție constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

Dacă nu o faci pentru tine, fă-o pentru copil/copii

Așa cum spuneam mai devreme, din diferite motive, multe persoane aleg să suporte abuzurile ale cărei victime sunt și să nu ceară ajutorul.

Ceea ce nu iau în calcul, însă, sunt efectele iremediabile pe care un mediu condus de violență, alcoolism, consum de droguri, injurii, abuzuri sexuale și nu numai le au asupra copiilor. În mod surprinzător, argumentul cel mai des folosit al victimelor unor abuzuri pentru care-și justifică decizia de a rămâne în relația respectivă este cel că ar fi un părinte bun.

În realitate, protecția părintească, apartenența la o familie iubitoare și iubirea nu sunt sentimentele pe care și le însușește acel copil care este martor la un astfel de mediu.

Prin urmare, subliniem această idee: dacă nu o faci pentru tine, fă-o pentru copii. Apelează la un specialist și lasă autoritățile statului să te ajute.

| +40 21 311 05 17 | ioan.dinca@zrvp.ro | + posts
| +40 21 311 05 17 | ovidiu.serban@zrvp.ro | + posts

Postări asemănătoare

Leave a comment