Powered by ZRVP

Refugiați din Ucraina: cum îți protejezi copilul?

shutterstock_image

Peste 47 de mii de ucraineni, în principal femei și copii, au intrat în România în ultimele zile și alte zeci de mii așteaptă la granițele din nord și est ale țării.

Zeci de mii de cetățeni români s-au mobilizat și au venit în sprijinul tuturor cetățenilor ucraineni care trec granița în România din Ucraina sau din Moldova, fie oferindu-le hrană și obiecte de îmbrăcăminte, fie adăpost sau transport gratuit.

Odată cu trecerea în siguranță a graniței, apar însă noi obstacole, de ordin legislativ. Ce drepturi și ce obligații au cetățenii ucraineni care se refugiază în România? Și mai ales, fiind vorba de copiii care îi însoțesc, cum își pot proteja părinții cel mai bine copiii? Un părinte informat are un copil protejat.

IMPORTANT: Un minor poate intra în România însoțit doar de către un singur părinte, fără să fie necesară o declarație notarială din partea părintelui lipsă. Mai mult, minorii neînsoțiți, indiferent de vârstă, pot trece granița în România. Minori pot, de asemenea, aplica pentru azil politic, fie prin reprezentant legal numit de către Directorul General al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului, fie, în nume propriu, dacă au împlinit vârsta de 14 ani.

Mai jos răspunsuri la principalele probleme de interes pentru refugiații din Ucraina:

Care sunt documentele necesare la intrarea pe teritoriul României?

Cetățenii ucraineni care au pașaport beneficiază de viză turistică de 3 luni; prin urmare, se pot deplasa oriunde, fără restricții, dar, la finalul celor 3 luni, dacă nu vor cere azil politic, vor fi nevoiți să părăsească teritoriul României.

Cetățenii ucraineni care nu au pașaport sau nu au acte de identitate pot solicita protecție internațională în România. Orice cetățean străin sau apatrid poate cere autorităților competente azil politic. Astfel, solicitantul va fi declarat refugiat sau azilant politic după ce cererea acestuia va fi aprobată.

Care sunt drepturile solicitanților de azil?

  • Dreptul de a rămâne în România până la expirarea unui termen de 15 zile de la finalizarea procedurii de azil;
  • Dreptul la un avocat în orice fază a procedurii de azil;
  • Dreptul de a i se asigura, în mod gratuit, un interpret în vederea unei comunicări corespunzătoare;
  • Dreptul de a i se elibera un document temporar de identitate;
  • Dreptul de a beneficia de condiții materiale de primire, care garantează subzistența și protejează sănătatea fizică și mintală;
  • Dreptul de a fi cazat în centrele de primire și cazare, aflate în subordinea Oficiului Național pentru Refugiați, până la încetarea dreptului de a rămâne pe teritoriul României, pentru solicitantul de azil care nu dispune de mijloace materiale necesare pentru întreținere;
  • Dreptul solicitanților de azil cu nevoi speciale de a primi asistența medicală adecvată;
  • Dreptul de a primi asistență socială;
  • Dreptul solicitanților de azil minori de a avea acces la învățământul ante preșcolar, preșcolar și școlar obligatoriu, în aceleași condiții ca și minorii cetățenilor români;
  • Dreptul de a primi gratuit asistență medicală primară și tratament corespunzător, asistență spitalicească de urgență, precum și asistență medicală și tratament gratuit în cazurile de boli acute sau cronice care îi pun viața în pericol iminent;
  • Dreptul de a fi inclus în programele naționale de sănătate publică ce au drept scop prevenirea, supravegherea și controlul bolilor transmisibile, în situațiile de risc epidemiologic.

Care sunt obligațiile solicitanților de azil?

  • Obligația de a prezenta organelor teritoriale ale Ministerului Administrației și Internelor, în scris, cererea motivată cuprinzând datele indicate de organul la care o depune, precum și de a se supune fotografierii și amprentării; amprentarea nu este efectuată în cazul străinilor care nu au împlinit vârsta de 14 ani;
  • Obligația de a prezenta autorităților competente informații complete și reale cu privire la persoana și la cererea sa de azil și de a depune toate documentele pe care le are la dispoziție și care au relevanță cu privire la situația sa personală;
  • Obligația de a urmări stadiul procedurii și de a informa autoritățile competente cu privire la orice schimbare de reședință și de a răspunde la solicitările organelor cu atribuții în domeniul azilului;
  • Obligația de a nu părăsi localitatea de reședință fără autorizarea Oficiului Național pentru Imigrări;
  • Obligația ca, la solicitarea autorităților competente, să se supună controlului corporal și al obiectelor pe care străinul le are asupra sa;
  • Obligația de a respecta legile statului român, precum și măsurile dispuse de organele române competente în materie de azil;
  • Obligația de a părăsi teritoriul României în termen de 15 zile de la finalizarea procedurii de azil, în cazul în care solicitantul nu a obținut protecție internațională in România, cu excepția situației în care cererea de azil a fost respinsă ca evident nefondată în urma soluționării acesteia în procedură accelerată, caz în care străinul trebuie să părăsească teritoriul statului român de îndată ce procedura de azil a fost finalizată.

Cererea de azil poate fi depusă și la organele teritoriale ale Poliției de Frontieră dintr-un punct de control pentru trecerea frontierei de stat, fiind înaintată de îndată structurii competente a Oficiului Național pentru Refugiați.

Un minor poate intra în România însoțit doar de către un singur părinte, fără să fie necesară o declarație notarială din partea părintelui lipsă. Mai mult, minorii neînsoțiți, indiferent de vârstă, pot trece în România. Minori pot, de asemenea, aplica pentru azil politic, fie prin reprezentant legal numit de către Directorul General al DGASPC, fie, în nume propriu, dacă au împlinit vârsta de 14 ani.

Cererea de azil a unui minor neînsoțit se analizează cu prioritate.

Pentru orice neclarități sau informații suplimentare ne puteți scrie la adresa contact@thechildfactor.ro și vom răspunde pe cât posibil tuturor solicitărilor în cel mai scurt timp. Avem disponibilitate pentru a oferi răspunsuri în limba română, engleză și rusă.

Echipa The Child Factor
+ posts

Postări asemănătoare