Printr-o decizie istorică pronunțată la 23 mai 2023, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a emis un verdict semnificativ în cazul Buhuceanu și alții c. România. Hotărârea a constatat o încălcare a articolului 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, declarând că refuzul României de a recunoaște legal căsătoriile între persoane de același sex constituie discriminare bazată pe orientare sexuală. Această decizie are implicații importante pentru guvernul român și evidențiază progresul înregistrat în privința drepturilor egale pentru comunitatea LGBTQI+.
Premise și context
Solicitanții, Buhuceanu și alții, au susținut că lipsa recunoașterii legale a relațiilor lor între persoane de același sex constituie discriminare. Ei au argumentat că refuzul României de a oferi o alternativă la căsătorie pentru cuplurile de același sex le neagă aceleași drepturi și protecția de care se bucură cuplurile de sex opus.
Prin apelul la articolul 14 împreună cu articolul 8 al Convenției, solicitanții au subliniat dreptul lor la respect pentru viața privată și de familie, fără a fi supuși tratamentului discriminatoriu.
Constatările CEDO
Curtea, într-o decizie majoritară, a stabilit că faptul că omisiunea României de a extinde recunoașterea legală a relațiilor între persoane de același sex constituie o încălcare a articolului 8 din Convenție. Judecătorii au concluzionat că incapacitatea solicitanților de a obține recunoașterea legală a relațiilor lor, în afara căsătoriei, reprezintă o discriminare bazată pe orientarea sexuală.
Curtea a afirmat, de asemenea, că nu este necesară o examinare separată pentru a stabili o încălcare a articolului 14 împreună cu articolul 8, având în vedere doar încălcarea articolului 8.
Implicații pentru guvernul român
Hotărârea CEDO reprezintă un moment de referință semnificativ în lupta pentru drepturile egale ale cuplurilor de același sex în România. Decizia Curții întărește principiul conform căruia toate persoanele, indiferent de orientarea sexuală, ar trebui să aibă dreptul la tratament egal și la respect pentru viața privată și de familie.
Prin recunoașterea discriminării cu care s-au confruntat solicitanții, hotărârea transmite un mesaj puternic guvernului român și îi determină să reevalueze cadrul legal referitor la relațiile între persoane de același sex.
În ceea ce privește consecințele juridice, guvernul român este acum obligat să abordeze încălcarea identificată de către CEDO. Acest lucru ar putea implica modificarea legislației existente pentru a oferi recunoaștere legală și protecție pentru relațiile între persoane de același sex, asigurând astfel că cuplurile de același sex se bucură de aceleași drepturi și obligații ca și cuplurile de sex opus. Guvernul trebuie să întreprindă pași proactivi pentru a remedia discriminarea evidențiată de Curte, demonstrându-și angajamentul de a promova drepturile omului și tratamentul egal pentru toți cetățenii.
În plus, hotărârea poate avea implicații mai largi în afara României, deoarece stabilește un precedent pentru alte țări europene care nu au recunoscut încă pe deplin și protejat căsătoriile între persoane de același sex.
Decizia CEDO sporește ponderea corpului tot mai mare de jurisprudență internațională care afirmă drepturile comunității LGBTQI+, contribuind în cele din urmă la o societate mai inclusivă și egalitară.
Moment de referință în lupta pentru drepturi egale ale cuplurilor de același sex
Hotărârea CEDO în cazul Buhuceanu și alții c. România marchează un moment de referință semnificativ în lupta pentru drepturile egale ale cuplurilor de același sex. Prin identificarea unei încălcări a articolului 8 din Convenție, Curtea a adus în atenție tratamentul discriminatoriu cu care s-au confruntat solicitanții și a subliniat importanța recunoașterii legale și protecției pentru relațiile între persoane de același sex.
Această hotărâre impune o obligație juridică guvernului român de a remedia discriminarea și de a asigura drepturi și obligații egale pentru toți cetățenii, indiferent de orientarea sexuală. Cu toate acestea, hotărârea nu obligă statul român să reglementeze căsătoriile între persoane de același sex, ci doar situația parteneriatelor civile între persoane de același sex, astfel încât acestea să se bucure, fără discriminare, de drepturile și obligațiile prevăzute de lege.
Decizia are, de asemenea, rezonanță dincolo de România, servind ca un precedent pentru alte țări europene și contribuind la progresul global în privința drepturilor LGBTQI+ și a incluziunii.
