Powered by ZRVP

Efectele divorțului asupra copilului

Efectele divotului asupra copilului

Din acest motiv este important să înțelegi ce presupune un divorț din punct de vedere emoțional și ce efecte poate avea atât asupra copiilor cât și asupra ta.

Divorțul în sine, privit ca procedură de desfacere a căsătoriei, nu este de natură a afecta la nivel emoțional copilul.

În realitate, conflictul dintre soți, comportamentul agresiv, încercările de denigrare a celuilalt părinte în fața copiilor, lipsa de comunicare sau învinovățirea copiilor pentru situația în care se află părinții,  manifestate de-a lungul perioadei cuprinsă între momentul luării deciziei de separare și până la finalizarea acesteia sunt acei factori care, din păcate, duc un copil în pragul așa-numitei depresii post divorț.

Reacțiile psihologice ale copiilor în legătură cu divorțul părinților depind de mai mulți factori, printre care

  • calitatea relațiilor cu fiecare dintre părinți înainte de separare;
  • intensitatea și durata conflictului dintre părinți și
  • abilitatea părinților de a se concentra asupra nevoilor copilului pe durata divorțului.

În mod evident, când apare separația în fapt, copiii, dacă sunt mai mari și își pot exprima consimțământul, sunt puși în situația, de cele mai multe ori inconfortabilă, de a alege între părinți. Este normal ca aceștia, mai ales dacă sunt mai mici, să se teamă că vor fi abandonați de unul dintre părinți.

Aceste temeri sunt alimentate mai ales când unul dintre părinți susține o campanie de denigrare a celuilalt părinte.

Pentru a evita o astfel situație și pentru a minimiza efectele distructive pe care un divorț le poate avea asupra unui copil, tineți cont de o serie de aspecte:

Comunicarea este cheia

Depinde, desigur, de vârsta copiilor, astfel că, dacă sunt mai mari și înțeleg, copiii vor vrea să știe ce se întâmplă, de ce se întâmplă și cum îi va afecta pe ei. În mod cert, pot exista și situații în care copiii se vor izola și vor vrea să evite orice discuție în acest sens.

Important este să calibrați discuția în funcție de vârsta copilului și să încercați să îi explicați cât mai simplu perioada prin care treceți cu toții. Evitați discuțiile în contradictoriu în fața lor, certurile sau manifestările violente. De asemenea, orice încercări de a induce subliminal idei de genul „Tati/Mami ne-a părăsit!”, „Este vina lui tati/mami!” etc. trebuie obligatoriu evitate.

Copiii nu sunt o unealtă de război

Din păcate, de cele mai multe ori, unul dintre părinți sau ambii se folosesc de copii ca să câștige „războiul” în fața instanței de judecată. Am întâlnit cazuri în care părinții înregistrează copiii atunci când aceștia se plâng de celălalt părinte sau când spun pe care dintre părinți iubesc mai mult la insistențele unuia dintre ei, sau trimit diferite mesaje de pe telefonul copilului către celălalt părinte, sau apelează la diverse metode pentru a crește în fața copilului așa încât să fie considerat de acesta din urmă personajul pozitiv, în detrimentul părintelui „dur”.

Deși pe termen scurt astfel de situații vă pot aduce un câștig de cauză, pe termen lung nu pot vindeca efectele negative pe care le au asupra dezvoltării psihice și emoționale a copilului. Cu atât mai mult cu cât este posibil ca copilul, după ce se va maturiza și va înțelege mai multe, să realizeze ce ați făcut și să își dea seama care a fost părintele „bun” și care a fost cel „rău”.

Copilul îți poate fi și aliat, și dușman

În strânsă legătură cu aspectele discutate mai sus, tot ca urmare a unui comportament pe care nu îl încurajăm, în funcție de comportamentul tău, copilul îți poate fi aliat sau dușman.

În cele mai multe dintre cazurile de divorț gestionate, unul dintre copii tinde să țină partea unuia dintre părinți. De cele mai multe ori se întâmplă să se bucure de acest avantaj părintele care este „cel mai prezent” în viața copilului.

Din păcate părinții nu înțeleg că divorțul nu este despre copii și nu ar trebui să pună copiii în astfel de situații. Din disperarea de a nu-i pierde, unii încep să le facă (strategic) favoruri nenumărate, să le dea bani mai mulți, să le cumpere lucruri scumpe etc. și să scoată în evidență faptul că celălalt părinte nu e „fun”.

Sau, și mai rău, să-l denigreze pe celălalt părinte, să arunce vina destrămării relației asupra lui, să le inoculeze ideea că este un părinte rău, aspecte care nu fac altceva decât să nutrească ceea ce se va chema sindromul de alienare parentală.

Nu refuzați consilierea de specialitate

Atunci când părinții sunt agresivi iar certurile dintre ei sunt dese, copiii suferă foarte mult.

Deși în anturajul lor, mai ales în cazul adolescenților, consilierea psihologică poate fi un subiect de glumă sau chiar ceva stânjenitor, trebuie să faceți tot posibilul să le explicați faptul că astfel de ședințe sunt normale și, mai mult, sunt benefice și îi pot ajuta să treacă peste stresul generat de divorțul dintre părinți.

În loc de concluzii

În mod evident, acestea sunt doar câteva dintre aspectele la care trebuie să fii atent, ca părinte, atunci când te afli într-un plin proces de divorț.

Ca avocați specializați în dreptul familiei am fost martori la foarte multe situații, în instanță și nu numai, în care, în încercarea de a obține cu orice preț divorțul, autoritatea părintească, locuința copiilor și pensia de întreținere, soții au uitat că sunt în primul rând părinți, ce i-a legat, ce au avut în comun și ce au construit, transformându-se în cei mai mari dușmani și luând cu ei, în acest război, și pe copii.

Dacă ai citit acest articol și te regăsești în această situație,  simți că celălalt soț manipulează copilul/copiii, îi întoarce împotriva ta și ai impresia că îi pierzi, scrie-ne și te vom ajuta.

 

| +40 21 311 05 17 | ioan.dinca@zrvp.ro | + posts
| +40 21 311 05 17 | ovidiu.serban@zrvp.ro | + posts

Postări asemănătoare